In uitare toate-si vor afla iertarea

Astazi am constatat ceva. De fapt constatasem mai de mult, dar astazi am fost mai constienta de acest lucru decat data trecuta. De ce oare preotul sau cei care au grija de biserici au pus ceasuri in interiorul acestora???? Oare cand mergem la biserica trebuie sa fim iar presati de timp? Mi se pare incredibil de stupida ideea asta cu ceasu in biserica. Si macar de ar fi un ceas care s`ar potrivi cu arhitectura, dar e doar un ceas ieftin cu pietricele ce seamana izbitor cu cele de pe bluzele ieftine din materiale sintetice ce le gasesti la tot pasul si pe care eu le detest si le accept numai celor care intr`adevar nu`si permit sa`si cumpere altceva pentru ca bumbacul e mai scump si intra si la apa mai repede. In categoria ``prost gust`` intra si lupta ce se da intre arhitectura veche si cea moderna regasita aproape in fiecare oras al tarii. E de prost gust sa ai cosuri de gunoi din lemn in centru numai pe o strada si dupa trecerea de pietoni sa`si faca aparitia cele de plastic, iar peste strada sa se observe cladirea moderna a Romtelecomului: astea sunt lucruri care pur si simplu te lasa mut cand treci pe langa ele. Inteleg ca ne aflam in perioada trecerii de la stilu vechi la cel modern, occidental sau cum vreti voi sa`i spuneti, dar macar faceti o trecere de mijloc, nu treceti la extreme.
Stiu ca acum o sa spui ca am un mare talent de a trece de la un subiect la altu, si sunt si eu constienta de acest lucru. Poate e din vina zodiei ori poate chiar am prea multe de spus intr`un timp limitat. asta pentru ca studiile mai mult sau mai putin recenta arata ca timpul petrecut in fata calculatorului iti distruge celule si cauzeaza ridurile :D:D:D:D:Diar eu incerc sa tin seama de acest lucru. Cum suna...
Da...si nu mai suport batranelele care atunci cand merg la biserica pun mana pe tine, se sprijina pe tine cu nonsalanta sau te deranjeaza de sute de ori pana sa ajunga la piretena lor, o alta batranica pentru a mai ruga`o pentru a 2`a oara sa`i aiba grija de poseta, sau sa`i spuna ca nu stiu care e imbracata neadecvat sau ca vai fetita aia s`a dus nu stiu unde sa ia nu stiu ce in timpul slujbei. a! si inca un lucru. Oare de ce babutele cu buzele stranse de trecerea timpului se dau cu ruj rosu pe o dungulita numita buza cand stiu ca nu le ajuta cu nimic si par ridicole? va inteleg cochetaria, dar nu partea aceasta. In schimb, astazi am sesizat ca batranicile au inceput sa nu mai miroasa a naftalina si sa se dea cu parfum. Ieftin sau scump...dupa buget. Macar se dau si asta mi se pare un progres si pentru asta le admir. Apropo de asta! Acum vreo 2 ani tot la biserica am vazut o femeie care avea aproape aceleasi trasaturi ca si mine si pentur un moment m`am vazut printr`o oglinda care`ti dezvaluie viitorul fetei cu 30 de ani mai tarziu si mi`am dat seama ca o sa fiu o batranica chiar foarte frumoasa:D:D bine..aici trebuie sa tii cont de mai multe chestii:nu machiaj excesiv( cum se practica), alimentatie sanatoasa( din punctu asta de vedere se simte un progres), nu stres, nu nervi si multe multe altele.
Iar am deviat....

Omul fara oglinda

Unii au prea mult, iar altii prea putin. Pana si oamenii publici se confrunta cu probleme indiferent ca au ceva bani, o casa luxoasa si o colectie de masini carora nu le gasesc loc de parcare. Nu stiu daca asta se intampla si`n cazu Lianei Stanciu si a lui Mihai de la Bere Gratis, dar cert e ca ceea ce am auzit astazi despre micuta lor m`a pus pe ganduri. Teodora( parca asa o cheama) are cancer. Intamplator am auzit asta aprinzand teelvizorul pe Antena1 in timp ce`mi faceam manichiura. Nu am reusit sa prind intreaga conversatie a Mihaelei cu Mihai, dar din cate am inteles se strang fonduri pentru aia mica. Asta nu inseamna oare ca indiferent cat esti de cunoscut, daca ai succes sau nu, bani, greutatile nu te doboara atunci cand nu te astepti sau poate chiar cand esti in ascensiune ori incerci sa ajungi in varf? Si culmea e ca cei de la Bere Gratis tocmai terminasera de filmat un videcolip in care micuta e pupata de cei doi parinti. Daca`i privesti in acea secventa, cei 3 par in culmea fericirii. Si zambetul fetitei...atat de pur cum n`ai putea afirma ca ea duce o povara, ca dupa o zi sa afle ce se ascunde in interiorul fetei. cate lucruri ciudate, de cata suferinta are parte biata mama. Pana la urma si ei au nevoie de bani deoarece costurile trebuie sa fie uriase.

Asta m`a pus pe ganduri si m`a determinat sa nu ma mai plang atata. Cred ca vreau si am pretentii sa am multe lucruri nefolositoare ce`mi provoaca o stare euforica pret de cateva ore sau maxim cateva zile. Poate nu intamplator am aprins televizorul gandindu`ma tocmai la acest lucru. Sunt sanatoasa si nu pretuiesc asta. Am un acoperis deasupra capului si nu mi se pare mare lucru. Am 2 parinti mai mult sau mai putin sanatosi si nu ma bucur de ei. Am camera mea si nu pretuiesc intimitatea. Am ce manca si mi se pare un lucru normal. Am cu ce ma spala si nu mi se pare iesit din comun, iar ca un apropo, in timp ce faceam baie am stricat bateria de lcada...eu care pretuiesc apa, iar de cand am participat intr`un proiect privind mediul inconjurator am inteles importanta ei si costul acesteia pentru ca noi sa beneficiem de ea sub forma apei potabile, fapt pentru care detest oamenii care se spala pe dinti si lasa apa sa curga, sau atunci cand se spala le place sa simta apa cum curge pe ei. Imprudenta asta se accepta doar la cei mici pentru ca inca nu sunt suficienti de constienti, dar celor mari nu li se accepta scuzele. Revenind, am stricam bateria si acum curge apa din ambele parti, si de la dus si de la robinetul acela normal( nu`i stiu denumirea).

Ca o concluzie: imi bat joc de apa, nu pretuiesc ceea ce am si sunt vesnic nemultumita.

Sprintenele amintiri

Astazi am fost cuprinsa de nostalgii...am invitat`o pe prietena mea la mine acasa, initial pentru a viziona un film, insa cum`` socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ``( daca proverbul nu e usor modificat), ea a propus sa ne uitam la poze. am scos albumele de cand eram eu mica->> astazi chiar o sa postez o poza de cand eram eu bebe si promovam nudismul si pot sa afirm ca eram chiar ADORABILA. da da ! si n`o sa fiu ipocrita sa n`o spun. si ea laurica, mititca ce scumpa era la gradi. shrecuta mea mica cu fata de mamboocha si cu ochi de Cameron Diaz. ii are identici. ii ador ochii, modul in care spune ``Buna`` si ma amuza teribil atunci cand infuleca sandwichu` de la Mec in mai putin de 1 minut jumate si satisfactia cu care ma priveste dupa ce mai mananca o felie de pizza, mai bea un suc, mai adauga o prajitura si o portie de cartofi prajiti si se uita cu ochisorii ei la mine si`mi spune`` mi`e foame. hai in mall sa imi mai cumpar ceva``. deci e pur si simplu ADORABILA cand face chestia asta...:))) intr`o alta ordine de idei, nici ea nu stie daca e foame, e stresata sau mananca din placere. ce`mi place la ea e ca nu se ingrasa. ea da vina pe arderile ei exceptionale si pe faptul ca in fiecare dimineata danseasa pe Faudel:))) esti geniala, dar asta oricum o stiu de 2 ani, iar despre tine trebuie sa scriu in detaliu alta data( si ti`am spus `o ca pe un fel de avertisment:))). ce mici eram, si ce repede am crescut.

i`am aratat si alte poze cu fostii colegi, si cand sa plecam de acasa pentru a ne plimba si eventual de a manca ceva de la Boro, m`am simtit cuprinsa de o melancolie care de mult isi facuse adapost in sufletul/ creierul meu, dar care azi a iesit la suprafata asa cum face si sangele cand te atingi de un colt de geam neslefuit al mesei de unde`ti servesti pranzul...si`a facut aparitia fara ca eu sa`i permit...si chiar mi`e dor de acel ``cineva``. au fost atatea clipe minunate impreuna...uneori incerc sa ingrop acele clipe si sa le tencuiesc cu ciment, dar asta n`ar insemna oare ca daca persoana respectiva ar vrea sa aiba acces la ele prin intermediul meu ar rezulta un refuz din start din partea mea? nu..nu`i o metoda buna, si`n plus ce mai conteaza daca persoanei respective nu`i trece nici un fior atunci cand ne intalnim, si aici chiar nu vreau sa ma amagesc ca poate`i trec si ei cand ma vede, sau poate ii starnesc un gust amar, acel gust amar pe care`l ai dimineata cand te trezesti dar care trece atat de repede dupa ce bei un pahar de apa sau mananci un biscuite. cu intentia de a fi rea...mi`ar placea macar daca`as fi un gust amar pe care sa`l aiba timp de mai multe zile, nu de alta, dar sa`si aduca si ea aminte de mine. dar...oare mai conteaza? poate intre noi o doza cea mai mare de somnifere si`a luat`o orgoliu.....

``Din frumusete nu se face porumb si din istetime mamaliga``

da..mananc orez, ma chinui sa termin o carte pe care n`am inceput`o bine si scriu pe blog. mai de mult ma gandeam cat de fain o sa fie sa am casa mea si sa nu mai locuiesc cu parintii, si acum cand ei sunt plecati pentru o zi ma simt atat de nefericita, parasita, fara chef de nimic.ihm..ce ciudat e viata. sa fiu colega de gradinita si generala cu o fata, iar la liceu sa descoperim cate lucruri avem in comun si sa incepem sa ne descoasem una pe alta si sa devenim prietene. oare asta nu e un indiciu ca sunt atatia oameni minunati in jurul nostru, iar noi, orbii nici macar nu ne sinchisim sa le simtim prezenta, sa le urmarim privirea, sa facem schimb de cuvinte ci numai sa criticam, sa uram sau sa`i catalogam ca fiind cele mai cumplite fiinte, ori sa rengeam ceea ce nu ne place la noi, dar vedem la altii care`si exteriorizeaza acele simtiri. si pana la urma omul nu are puterea decat de a presupune. nimic nu e incertitudine, sau mai bine spus totul este incertitudine. de fiecare data cand mergem pe strada, nu conteaza cat de grabiti suntem sau unde ne fuge gandul, dar noi trecem pe langa oameni si dintr`o singura privire mintea noastar iar presupune, iar nascoceste neadevaruri..si totusi daca ne`am tine din frau acest instinct poate nu am putea sa ne mai numim ``oameni``.
mie de exemplu cand merg pe strada imi place sa privesc oamenii( nu tot timpul). uneori gasesc chipuri care ma impresioneaza nu neaparat datorita frumusetii fizice, ci a felului in care ma privesc si de multe ori mi se intampla sa`mi pun intrebarea retorica```el/ ea oare ce crede despre mine cand ma privesti? oare ce a declansat in el/ ea interesul sa ma priveasca pret de mai multe secunde si sa sa schiteze un suras al ochilor?``. de pilda am in clasa o fata cu care n`am schimbat multe cuvinte, dar gura ei ma atrage, e atat de fermecatoare. are genul de buze care pe mine ma fascineaza, cele in forma de inimioara. micute si carnoase care nu dezvaluie mult din dantura atunci cand vorbesti. cred ca pot fi numite genul de buze misterioase. e just ca nu tuturor li se potriveste genul acesta de gurita, cel putin nu mahalagiilor, carora atunci cand se cearta sau injura le poti vedea dantura indiferent ca porti ochelari cu dioptrii mari sau nu. dumnezeu e minunat cand ne creeaza. tuturor ne da ceea ce ni se potriveste. si acum mi`a venit in minte ceea ce am citit intr`un articol din men`s health daca nu ma insel, cum ca barbatii cu nasu mare sunt fermecatori si ca fac sex de calitate:)) cine stie, poate asa o fi. oricum, indiferent de rezultatele studiului, mie tot nu`mi plac barbatii cu nasu mare, ochii mici si gura mare. de fapt ii detest. si totusi, daca stau bine sa ma gandesc niciodata nu stii de cine poti sa te indragostesti si sa treci cu vederea peste aceste aspecte, iar numai in momentul in care relatia nu mai functioneaza, el nu te mai iubeste atata de mult, tu sa faci lista cu toate defectele sale si pe cele mentionate mai sus sa le gasesti ca fiind primordiale:)) e tipic femeilor. da...imi plac babatii chei/ cheli/ cheliosi( desi suna aiurea), cu spatele in forma de trapez, lucrati( nu exagerat), cu buzele in forma de inimioare si neaparat carnoase, cu o dantura alba fara pastrunga, ochi migdalati sau rotunzi, un nas care sa se potriveasca feteie, si cu o alunita chic situata pe taramul fetei:D asta ar fi doar o prima copie a barbatului frumos. stiu stiu ca numai femeile mai putin inteligente tin seama de aspectul fizic, dar sa fim seriosi, oare nu toti suntem interesati de asta? sau crezi ca romeo s`ar fi indragostit de julieta la acea petrecere a Capuletilor numai ca i`a simtit prezenta? categorc ca nu. imi plac si blonzii, si brunetii, si satenii si toti baietii care au capul frumos. astazi nu o sa vorbesc de personalitate pentru ca aici sunt mai indecisa decat la aspect, iar Laura mea stie mai bine:))). ceea ce ma face fericita e ca gusturile mele sunt in antiteza cu ale prietenei mele, desi diferenta de varsta dintre noi doua este doar de cateva ore.haha.

pe neasteptate te surprind stari ciudate

astazi am avut o stare destul de ciudata, desi a fost o zi frumoasa, iar eu care ma credeam o meteosensibila am constatat ca azi nu mai aveam pe ce da vina din cauza starii. dimineata a trecut la fel de repede ca toate celelalte dimineti de care eu nu ma bucur in general, gandindu`ma doar la dimineata urmatoarea si la ziua ce astept sa fie marcata cu x in orarul saptamanal si constat cum trec pe langa timp...astazi am avut o mica discutie in contradictoriu cu o persoana la care tin f mult( poate si asta a fost cauza starii mei), la scoala de abia m`am tarait, cu o lipsa totala de viata. m`am trezit numai in moemntul in care am ajuns in clasa si am ascultat un refren, unul pe care multi il aud, cunosc si`l detesta`` scoateti o foaie de hartie, semnati`va si puneti data de azi`` a fost ca un pahar de apa rece pe o fata imbujorata de caldura. desi puteam sa fac mai mult, nu m`am concentat suficient. stiu ca suna ca un cliseu, dar chiar asa a fost. un singur lucru ar fi necesitat mai multa atentie, dar..asa a fost sa fie. in plus nu asta a fost intentia mea, si anume sa scriu despre ceea ce am facut la scoala, ci ceea ce am intreprins pana sa plec la scoala. astazi am vrut sa vad cum arata blogurile celorlalti utilizatori din tara, si am constatat ca sunt f multi oameni care chiar pun suflet cand scriu si au acel ``ceva`` care te face sa ramai cu ochii mari in fata monitorului si sa absorbi fiecare cuvant. bine, depinde si de subiect. oricat de bun ar fi un blog, eu tot n`as putea sa fiu interesata de un blog in care se vorbeste numai despre politica, banci, bani sau mai stiu eu ce. la varsta asta mi se par mai putin interesante. caut mai mult suboecte ce abordeaza viata individului din spatele blogurilor frumos aranjate, fara greseli gramaticale( si gandul imi zboara inevitabil la nenumeroasele mele greseli de ortografie). da...astazi chiar am descoperit un blog f dragut, si tipa draguta, cu preferinte muzicale asemanatoare cu ale mele, dar tot nu i`am inteles pseudonimul( daca asa se poate numi) blogului ei..``nu-sunt-printesa``.oricum tipa are idei geniale si pare sa fi avut si parinti care sa se ocupe de educatia ei. daca toti parintii ar fi precum ai ei lumea ar fi poate mai intelegatoare...da! si iar simt ca blogul meu e atat de neinteresant pe langa al altora, si inca nu stiu daca ma incadrez in categoria oamenilor cu atractie la public/ cititori. poate ca nu, dar poate pe parcurs o sa`mi imbunatatesc tehnicile si modul de a scrie, infatisarea blog`ului care conteaza destul de mult. eu nici macar n`am prieteni carora sa le citesc posturile, dar mai bine sa dau vina pe inceput. nu se pot avea toate dintr`o data. parca pentru cateva minute cat am scris toate acestea am uitat ca nu ma aflu intr`o stare de milioane, iar acum cand ma indrept spre final parca iar ma apuca nostalgia unor vremuri despre care probabil o sa discut. a! ziua de azi nu va semana cu cea de maine. se da ceasul cu o ora inapoi:P

25th

/ = Cursiv...da stiu ca u trecut suficient de multe zile de cand nu am mai postat si totusi in drum spre scoala am numai idei si teme care chiar as putea sa dezbat, iar cand ma apuc de scris parca ma paraseste inspiratie. astazi ma simt precum o hoata. de fapt chiar sunt una, si nu e vorba ca as fi furat ceva material, ci ma acuz de un furt spiritualsi lucrul asta e ca acela cand ranesti pe cineva sufleteste, nefiind nevoie sa-l lovesti ca el sa supere. poate daca as fi mai deschisa si as vorbi pe larg despre acest subiect mi`as mai reveni. in plus, daca stau bine sa ma gandesc asta nu e prima data cand comit un furt constient, si totusi il comit. uneori ma simt prost pe moment, iar imediat dupa imi revin..si totusi ma intreb cine ar trebui sa fie victima in acest caz. poate intr`o buan zi o sa fiu judecata pentru toate furturile mele constiente.stii..uneori ma simt ca si cum as fi la inchisoare si astept sa ma judece, dar judecatorul amana, amana, eu ma bucur pe de o parta ca nu aflu care`i sentinta, dar pe de alta parte ma macina asteptarea. oricum din totdeauna sufletul omului a fost o enigma, dar oare cine`l intelege? si totusi iar imi revine in minte un lucru: citesc 4 carti, din care una ar trebui sa fie obligatoriu citita pentru saptamana viitoare, dar mi se pare atata de urata incat prelungesc momentul in care o sa pun mana pe ea si o sa citesc urmatoarele 400 si ceva de file, insa pana atunci ma delectez citind o carte din secoloul al 21`lea. inainte nu eram ``fana`` a acestor carti desi am cumparat de cateva ori carti marca``proza XXI``, dar acum am constatat ca sunt chiar inteersante. e adevarat ca nu inveti mare lucru citindu`le, dar macar nu te mai gandesti la grijile cotidiene, iar daca ai norocul sa dai de o carte scrisa de sophie kinsella, ai mari sanse sa te amuzi la unele capitole( asta ca sa nu zic ``faze``, cum se obisnuieste sa se spuna`n zilele noastre). si pana la urma ce e o carte buna? o carte ce are un subiect ce dezbate un conflict interior din inima ta, sau ceva despre care`ti doresti sa stii mult mai mult, ceva ce ti se potriveste. chestia asta seamana si cu ``nu poti iubi sau urai pe cineva decat daca aceasta persoana reflecta ceva ce tu iubesti sau urasti la tine insuti`` ceea ce mi se pare complet just. in orice caz, eu o sa ma delectez cu aceasta carte, marca a sec XXI cel putin 3 zile de acum incolo:D Imda...deja e cam tarziu, iar ora mea de somn se apropie. acum o sa ma duc sa fac ceea ce fac de obicei in fiecare seara inainte sa ma pun la somni. stiu ca acum urma sa fi spus ce anume obisnuiesc sa fac, daaaaaaaaaaar n`o voi spune:D

referinte

Cum fiecare medicament are un prospect si o denumire, cam asa este si cu oamenii. ma numesc Andra, am 16 ani si jumatate, nu stiu nici eu prea multe despre mine deci nu pot da referinte in legatura cu ``compozitia``/ ``administrarea``/ ``precautii``. mi se pare aiurea saincep sa vorbesc despre mine inca de la inceput in legatura cu ce- mi place, cine sunt si de unde vin, si nici nu cred ca ar avea o mare importanta. pe parcurs sunt singura ca o sa devin mai deschisa( deci iata o prima autocaracterizare->> neincrezatoare, nesiguranta fata de cei din jur). ideea cu blogul? pur si simplu. este un ``trend`` si am zis sa ``gust`` putin din el. cata lume o sa citeasca ceea ce am scris nu stiu, dar pentru mine o sa fie un fel de jurnal in care- mi va face placere sa scriu ori de cate ori voi simti nevoie. nu am prea mult timp la dispozitie, si poate si de aceea scriu in graba si nu folosesc majusculele la inceput de propozitie. data viitoate o sa incerc sa fiu mai atenta. astazi de dimineata ma gandeam la cat de minunat e omul si cat de superior celorlalte fiinte. ca sa fiu mai explicita..ma gandeam cat de miunat e caci un om poate sa vorbeasca cu un altul sau despre un altul ceea ce intreprins sau ce a invatat, dar un animal nu poate sa vorbeasca cu un alt animal sau cu un om despre ceea ce a facut alt om. in fine! ar fi multe de discutat pe tema asta, dar nu la ``referinte``. acum ma retrag. sper sa va faca placere sa cititi scrierile unui adolescent cu pretul de a cheltui lumina zilei. cum toate talk`show`urile au un acelasi final`` va dorim/ doresc o seara buna`` asa si eu va doresc zile cat mai pline de intelegere!